Vara

Nu sunt lacrimi pe acest pamant.
Izvoarele sfinte au secat
si sfinti din ele
s-au strans intr-un hotar de foc
s-alunge relele.

Dogoarea se scurge pe deal in jos,
cuprizand,
ca si o catuse, firele de iarba,
sugrumand ultima adiere de vant.

Se sfridelesc in soare copacii,
sub grelele frunze fierbinti.
Iar raul se ascunde-n pamant
de setea ce-l inconjoara.

Pamantul crapa sub picioarele
grele, ale calduri ce calca
pe hotare.
Ultimi nori inspaimantati se ascund
in zari.

Dogoare.

(un blestem pentru vara ce vine)

~ by Ruben on 17 May, 2008.