O viata decenta.

Putini dintre cunoscutii mei sunt fericiti. Foarte putini, inspre nici unul, iar cei ce se declara fericiti, sunt fericiti mai degraba dintr-o obligatie fata de ei insisi, decat dintr-o stare interioara. Viata te loveste dur cu statusul social, cu lucrurile pe care trebuie sa le implinesti, cu golurile pe care trebuie sa le umpli, si cu standardele pe care trebuie sa le susti; cu percepte pe care trebuie sa ti le insusesti si pe care ulterior trebuie sa le inradacinezi in copiii pe care ai sa ti-i faci. Slujba, conditia materiala si sociala, pozitia in cadrul societatii micute din care faci parte, in cadrul familiei tale, intre prietenii tai. Slujba, trebuie sa fie o posibilitate de castig, un mod de intretinere “decent”. Ciudata expresie, putini din cei ce sustin ca duc o viata “decenta” cunosc adevarata insemnatate a unei vieti decente. Viata noastra este un sir lung de nevoi ce te inrobesc, un lung si infinit sir de lucruri care trebuie sa le ai, de necesitati, de decente, de care nu te poti lipsi. Si astfel devi un rob, un sclav al unui monstru care nu exista decat in fiecare dintre noi. Ca si cum toti am trai acelasi cosmar, toti am visa zi de zi aceasi lume nebuna si nesatula de avut, ca si cum cu toti am fi prinsi in acelasi joc prea rusinos de a accepta unii in fata altora ca suntem niste prosti, si prea competitiv pentru a te retrage din el. Si astfel, viata noastra se rezuma la dorinta, la cursa de a cumula, de a deveni, de a ajunge. Invidiez cu putere oamenii care au taria sa depaseasca perceptul social acceptat, care pot sa mearga sa-si urmeze un vis, care isi traiesc viata, intr-un satuc de tara, intre copaci, nu pentru ca nu ar face fata intre cei civilizati ci pentru ca au taria sa-si construiasca propria societate. Teoretic, societatea noastra este una hedonista prin absolut. O societate bazata pe placere, pe dorinta si pe satisfacerea dorintelor, dar cred ca ne inselam. Nu suntem hedonisti, pentru ca pana la urma aceste “placeri” universal acceptate, ne consuma, ne manca inocenta, ne transforma in niste prostituate ieftine ale vietii, care se vand pentru o sigla mai buna, si pentru un loc mai in fata.

~ by Ruben on 7 March, 2009.